Sau cum se face o mica propaganda mai mult sau mai putin gratis. Iei o mai mult sau mai putin usuratica vedeta din showbizul romanesc, recte Bianca Dragusanu, care intamplator are o relatie cu poate cel mai cunoscut designer roman, Catalin Botezatu, ii pui sa inceapa un oarecare preludiu in mijlocul padurii (video aici), unde, culmea, intre obiectivul camerei si cei doi nu se afla niciun obstacol, si te-ai facut cu un viral. Toata lumea vorbeste iar despre Botezatu si blonda lui Bote’, despre escapada lor romantica din padure si despre ce succese face designerul roman.

Si-a naibii treaba, camera mai e si HD si filmeaza aproape perfect; asta cand nu face niste miscari intentionate, cica neprofesioniste.

Hai pardon.

De vreo 2 luni sunt din ce in ce mai multe afise, articole in ziare, spoturi radio si TV sau chiar marcaje pe trotuare, in care ni se propune sa-i cunoastem pe tigani inainte sa-i judecam. Sa le acordam o sansa, inainte sa fim siguri ca sunt hoti, cersatori, aurolaci, criminali. Sa nu ma uit dubios cand vad ca intra un colorat in autobuz si sa nu-mi pun repede mainile pe bunuri, sa mi le asigur, pentru ca trebuie sa incerc sa-l cunosc inainte de a-i da voie sa-mi ia portofelul.

Evident, nu voi face niciuna din toate cele de mai sus. Intotdeauna voi avea aceeasi parere despre ei, chiar daca, cel putin la suprafata, lucrurile se vor schimba.

Cu alte cuvinte toate eforturile autoritatilor sunt de a ne schimba pe noi, cei care suferim de pe urma tiganilor, cand de fapt actiunea ar trebui indreptata catre cei care fac probleme.

Si-atunci de ce nu se face nicio campanie de educare a romilor? Noi suntem condamnati daca ii discrinam, dar pe ei de ce nu ii pedepsesc mai aspru cand fac toate tampeniile posibile? De ce in loc sa faca afise cu “cunoaste-ne inainte sa ne judeci“, nu se fac afise cu “nu mai baga mana-n buzunarul altuia inainte sa-i cunosti” sau “alergatul face bine la sanatate, dar nu si cand te alearga politistii”. Dar nu, noi o sa vedem in continuare campanii pentru noi, din banii nostri, pentru educarea noastra cand de fapt banii aia ar trebui directionati in cu totul alte directii. Eventual catre construirea unor corpuri anexe la Jilava, Colibasi sau mai stiu eu ce alt “hotel gratuit”.

Dupa ce acum o lună v-am spus de traficul de organe şi despre modalităţile barbare de a le preleva, acum cei de la Antena 3 scot la iveală ceea ce era prea puţin ascuns. Adică eu ştiam de astea, aşa că sigur ştiau şi cei care ar fi putut schimba situaţia.

Într-un sat uitat de lume din judeţul Bacău se practica la foc continuu vânzarea de copii la vârste fragede. Sumele cerute sunt absurd de mici pentru viaţa unui om (un anume cerea 70 de milioane de lei vechi), dar până la urmă, în cele mai multe cazuri, se duc spre o viaţă mai bună.

Acum vine partea a 2-a a reportajului şi, din păcate, cea mai nasoală. Un anume individ care i-a pus în legătură pe presupuşii cumpărători cu cei din Bacău, s-a oferit, atenţie să le fure celor doi un copil de la o grădiniţă din apropiere.

Reportajul a fost de mare angajament, aşa că aveţi răbdarea să va uitaţi. Daca nu ştiaţi de cazurile astea triste, măcar să fiţi puşi la curent, dacă tot nu poţi să schimbi ceva.

Pana acum credeam ca doar in filmele de la Hollywood se intampla sa pleci din inchisoare “in permisie” si sa poti sa nu te mai intorci si totusi nimeni nu vrea sa te aduca inapoi.

E cazul celui acuzat de jaful de la casa de amanet din Brasov. A plecat in permisie de la inchisoare pentru a se opera de glaucom (de parca interesa pe cineva ca orbeste un criminal) si a uitat sa se intoarca. Din partea acuzatului nu e nimic anormal, pana la urma nimeni nu ar vrea sa se intoarca intr-o cusca, dar problema e la judecatori, procurori si polistii care s-au ocupat de cazul lui. De exemplu cica erau cativa polististi care au mers zi de zi, timp de cateva luni, la aceeasi sala de fitness ca si respectivul “evadat” si cu toate astea nimeni nu l-a recunoscut. Asta fie dovedeste expunerea de care au parte aceste cazuri, fie dovedeste coruptibilitatea ofiterilor. In orice caz, tot ce tine de justitia romana este la pamant, iar in aceste momente parca se vede cel mai bine.

Lumea incepe sa adopte un ton mai nervos in postul despre Amway, asa ca pentru cei care nu au fost prin zona la momentul respectiv, poate aveti si voi o parere.

Cheers

edit: cititi antetul de la sfarsitul postului.

Da, dragii mei cititori. E vorba de aceeasi companie Amway care se ocupa cu vanzarea de diferite produse (ordinare, daca e sa ma intrebati pe mine), fie ele de curatare covoare, dinti, sampoane si alte prostii. Oricum, nu asta e ideea.

Acum vreo doua luni ma intalnesc cu un cunoscut, care, fara sa ma fi vazut cu el de vreo 3-4 ani, imi cere aproape instant numarul de telefon, ca are ceva sa vorbeasca cu mine. OK, i-l dau, am zis ca poate pot sa fiu de ajutor sau, mai mult, poate-mi iese mie ceva. (more…)

Sau altfel spus North Holywood Shootout. Long story short: 2 oameni intra inarmati sa jefuiasca o banca din Hollywood. Unul din ei este un roman, Emil Decebal Matasareanu. Aparent au stat mai mult decat a trebuit in interiorul bancii si cand au iesit deja erau inconjurati de politisti. In loc sa faca asa cum ar face orice om normal, ori sa revina in banca, ori sa incerce sa fuga, cei 2 au tras vreo 1100 de gloante in politisti si civili deopotriva, ranind vreo 25. Dupa vreo 45 de minute de la inceputul schimburilor de focuri, cel mai lung din istoria Americii, Phillips, cel de-al 2-lea atacator, a fost impuscat in mana si, nemaiputand sa-si incarce armele, s-a sinucis. Tovarasul nostru, Matasareanu, a murit dupa aproape o ora. A fost impuscat in picioare, unde nu avea armura, si a fost prins. A fost lasat pe jos, fara sa primeasca ajutor medical, mai bine de 40 de minute, iar corpul i-a cedat. La autopsie s-a descoperit ca fusese impuscat de 29 de ori.

Are pagina pe Wikipedia si film care arata intamplarile cu actori destul de buni, film pe care l-am vazut inainte de a sti ca vorba de un roman in film, iar aseara a fost si un documentar despre schimbul de focuri pe National Geographic.

Cu astfel de intamplari de mandrim. Hooray